Cea de a VIII-a ediţie a Seminarului Internaţional de Jurnalism, desfăşurată la Iaşi în perioadă 26 şi 27 mai a.c., s-a încheiat după o serie de dezbateri ce au adus în atenţia studenţilor şi jurnaliştilor tema „Mass media regionale şi locale şi comunitatea”. Timp de două zile, începând cu ora 15.00, la Sala Studio de la TVR Iaşi, jurnalişti din ţară şi din străinătate au discutat despre „Publicurile şi formatele presei regionale”, precum şi despre „Presa regională în contextul noilor tehnologii”. Jurnaliştii invitaţi au susţinut şi o serie de ateliere axate pe mass media regionale, printre care şi unul despre „Relația editor – corespondent”.
Vasile Arhire, directorul TVR Iaşi şi moderatorul discuţiilor, a explicat în deschiderea evenimentului alegerea acestor teme de dezbatere în contextul „extinderii la nivel european al conceptului de regiune şi de regionalizare în comunicare”.
Într-o scurtă prezentare a peisajului regional în audiovizualul francez, directorul televiziunii FR3, Pierre Milli, a punctat faptul că „televiziunile publice nu au făcut parte niciodată din cultura franceză”, aceasta formându-se în jurul staţiilor regionale, în special cele private.
Jurgen Heuer, şeful Departamentului de Politică la Staţia Hamburg a televiziunii publice din Germania, a vorbit despre existenţa unei tendinţe de localizare în nordul Germaniei, unde sunt prezentate lucruri impresionate. „De exemplu, o vacă şi-a rupt un picior într-o prăpastie sau a avut loc un incendiu la un coteţ de găini”, a glumit Heuer, vrând să sublineze faptul că „statia Hamburg reprezintă o oglindă a întregii ţări. Sunt prezentate atât aspectele generale, naţionale cât şi cele locale”. Acesta a arătat o anumită preocupare pentru actul jurnalistic în condiţiile în care există o permanenţă competiţie atât între posturile publice şi cele private, cât şi între cele două posturi de televiziune publică.
Pe de altă parte, Angela Zaharova, realizator de televiziune la Elita TV, a evidenţiat faptul că „o televiziune regională în Republica Moldova nu este încă o afacere, iar concurenţa este mică şi doar la nivel de fundraising”.
Păcatele capitale ale FR3
„În ceea ce priveşte particularităţile presei regionale din România faţă de alte regiuni din alte ţări, la noi s-a pornit cu foarte mult entuziasm uman şi cu capacităţi tehnice minimale, în timp ce în alte ţări s-a pornit de la echipare şi abia apoi s-a format un colectiv care să utilizeze echipamentul. Ca particularităţi editoriale, probabil că se întâmplă acelaşi lucru peste tot în Europa, staţiile regionale de regulă primesc de lucru de la o staţie centrală. Din nefericire, la ora actuală, staţiile noastre regionale sunt nişte mici televiziuni generaliste”, a apreciat Cristian Niţulescu, producător general al canalului TVR 3 şi membru al Consiliului de Administraţie a Societăţii Române de Televiziune.
În continuare, Pierre Milli a trecut în revistă trei păcate majore pe care le are FR3: „o masă salarială enormă, cu un buget global de 30 de milioane de euro pe an, greutatea socială, în acest sens există o cultură construită în jurul informaţiei care întampină greutate de a se adapta la cultura programului şi capacitatea de a continua să reziste ca staţie regională în condiţiile în care auzim de 30 de ani că FR3 ar trebui să fie o staţie centrală”.
„Audiența ne interesează, dar nu ne obsedează”
Un alt aspect tratat de invitaţi este legat de formatele de succes în televiziunea regională. „Regionalul este un element foarte important şi poate fi de succes dacă sunt prezentate necesităţile oamenilor, care sunt diverse. Trebuie să vedem pe bază a ce criterii judecăm succesul. Eu am o problemă cu termenul de succes ca noţiune unitară”, a susţinut Jurgen Heuer.
Despre aceasta a argumentat şi Milli, care pornind de la „o criză a programelor în Franţa, cea mai multă audienţă având-o serialele americane”, a ridicat următoarea problemă: „Fără public mai eşti un serviciu public?”.
Răzvan Bucuroiu, directorul canalului TVR 3, a încercat să răspundă la această dilemă a unei televiziuni de a alege între misiunea publică şi audienţă. „Audiența ne interesează, dar nu ne obsedează. În televiziunea regională nu se poate face audienţă foarte mare, dar putem fi foarte aproape de oameni”, consideră Bucuroiu.
Rolul de câine de pază al presei începe să dispară
În ceea ce priveşte noile tehnologii, Iulian Comănescu, consultant extern media, a comparat Google „cu o pâlnie care absoarbe realitatea în partea asta şi o trimite în cealaltă parte.Vrând, nevrând cam tot ce înseamnă media începe să funcţioneze cu resurse umane tot mai reduse, chiar şi televiziunile sub efectul trecerii în spaţiul virtual şi sub aspectul aglomeraţiei, al hipercompetiției”. „Rolul de câine de pază şi sensul democratic al mass media încep să dispară”, a apreciat acesta.
În condiţiile în care oamenii află deja noutatea de pe Internet, Jurgen Heuer consideră că „în ziare trebuie să regăsim o prezentare documentată, fondată a ştirii. Cred că astfel ziarele vor avea un viitor”. „Avem probleme asemănătoare, toate sunt înrudite şi facem bine că ne aflăm într-o dezbatere angajată”, a remarcat Heuer.
„Reporterii sunt talpa, urechile și ochii redacțiilor”
În încheierea Seminarului Internaţional de Jurnalism, Ferenc Vasas, profesor la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea din Bucureşti, a prezentat studenţilor şi jurnaliştilor prezenţi în Sala Studio a TVR Iaşi, „numeroase anomalii care se manifestă în relaţia cam nebădăioasa dintre editor şi reporter”.
„Această relaţie este înţeleasă întotdeauna unilatereal, mai precis în relaţie funcţionează o dictatură a editorilor la care, în general, reporterii tineri se supun fără cârpire pe motiv că de asta depinde pâinea lor”, şi-a argumentat profesorul alegerea acestei teme pentru dezbatere. Deşi funcţia supremă în presă o constituie aceea de reporter, Ferenc Vasas consideră că „cea mai înaltă funcţie în presă este una de reporter, dar doar cea de reporter de război. În rest, reporterii, de asemenea corespondenţii, reprezintă talpa, urechile şi ochii redacțiilor”.
„Editorul trebuie să vadă lucrurile ca Napoleon”
Profesorul a încercat să clarifice o nemulţumire pe care mulţi reporteri o au, şi anume, motivul pentru care decizia finală revine intotdeuna editorului. Un rol important în acest sens îl are faptul că „cele două categorii de jurnalişti, adică nomazii şi sedentarii, au viziuni diferite asupra lucrurilor. Nomadul vede fireşte doar propriul său eveniment, se comportă asemeni unui soldat al lui Napoleon care vede doar ce-i în jurul lui, iar sedentarul / editorul trebuie să vadă lucrurile ca Napoleon”, a explicat Ferenc Vasas.
Acesta este de părere că trebuie acceptat primatul editorului, însă „decizia finală trebuie să fie rezultatul unei negocieri între reporter şi editor”. Totuşi, pentru a avea câştig de cauza, reporterul trebuie să ştie să-şi promoveze bine materialul şi să-şi argumenteze demersul. „ Editorul trebuie să explice reporterului măcar post factum de ce i-a refuzat o stire”, a atras atenţia profesorul. Acesta a remarcat că „emisiunile de jurnal nu se fac cu oameni geniali, ci cu oameni utili”. De aceea, a sfătuit pe cei prezenţi că „înainte de a deveni editori incompetenţi, să fie mai întâi reporteri competenti”.
„De la uz până la abuz nu e decât un singur pas”
De asemenea, a fost pusă în discuţie şi „bătălia îngrozitoare pentru întâietate”. „Uneori o ştire proastă difuzată la timp este una mai bună decât o ştire perfectă difuzată prea târziu”, a apreciat Ferenc Vasas. Însă, verificarea suplimentară a informaţiei şi pierderea unui anumit timp în raport cu concurenţa este opţiunea fiecărei instituţii de presă.
„Televiziunile continuă să-şi aloce un merit pe care nu-l au, şi anume, că ele fabrică ştirile, deci evenimentele nici n-ar avea loc dacă ele n-ar fi, că ele sunt contemporane cu evenimentul şi mai presus de toate au o însuşire dumnezeiască, sunt prezente peste tot unde se întâmplă ceva”, a spus profesorul, avetizand asupra faptului că „de la uz până la abuz nu e decât un singur pas”.
„Clișeele nasc monștri”
Un alt aspect tratat a fost cel al clişeelor şi al utilizării limbii române de către jurnalişti. „Aproape că nu se mai vorbeşte limba română. S-a creat o altă limbă numită jurnaleză. Sunt o mulţime de clişee şi noi trebuie să luptăm împotriva lor” a susţinut Ferenc Vasas, sublinind totodată că „clișeele nasc monștri”. „A practica jurnalismul necesită stăpânirea la nivel de înaltă performanţă a limbii în care scrii”, a apreciat profesorul.
În final, acesta i-a sfătuit pe cei prezenţi să respecte limba romană. „Nu vă doresc să ajungeţi să vă uitaţi la ştiri aşa cum mă uit eu. Nu vă urez să ajungeţi la această distorsiune profesională”, a conchis Ferenc Vasas.
Evenimentul a fost organizat de TVR Iaşi, Centrul Cultural Francez Iaşi, Centrul Cultural German Iaşi, British Council Iaşi, Departamentul de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi Rotary Internaţional District 2241 România şi Republica Moldova, în parteneriat cu Asociaţia Studenţilor Jurnalişti din Iaşi.
Vezi relatarea pe Cuzanet: Seminar International de Jurnalism despre mass media regionale
Like this:
Be the first to like this post.
